Bacșișul reprezinta orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care utilizeaza case de marcat precum şi restul dat de vânzător clientului şi nepreluat de acesta în mod voluntar.

Este interzis operatorilor economici să condiţioneze livrarea de bunuri sau prestarea de servicii de acordarea bacşişului. Acesta se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale şi se evidenţiază pe un bon fiscal distinct. Daca aparatul de marcat este defect, entitatile vor emite chitante si pentru bacsis si il vor inregistra in Registrul special in care se trec toate operatiunile pe perioada in care casa de marcat nu functioneaza.
Entitatile stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau sunt distribuite salariaților. Regulamentul se păstrează la locul de instalare a casei de marcat pentru a fi prezentat organelor de control.
In cazul in care bacșișul se distribuie salariaților, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, ceea ce inseamna ca nu intra in sfera TVA. Daca nu se distribuie salariatilor, atunci acesta intra in baza de impozitare a TVA.
Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaților se înregistrează pe seama cheltuielilor.

Aveti mai jos textele de lege care prevad cele enuntate mai sus:

La articolul 1, după alineatul (8) se introduce un noualineat, alineatul (81), cu următorulcuprins:
„(81) În cazul prevăzut la alin. (8) – defectarii case de marcat, operatorii economici utilizatori au obligația să notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, astfel încât utilizatorul să poată să facă dovada comunicării notificării la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, în fața organelor de control. La momentul comercializării aparatului de marcat electronic fiscal sau ulterior, părțile contractante stabilesc modul în care operatorul economic notifică distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal. Notificarea efectuată în alt mod decât cel stabilit de părțile contractante nu este valabilă.”

„Art. 22 . — (1) Prin bacșiș se înțelege orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici prevăzuți la art. 1 alin. (1), precum și restul dat de vânzător clientului și nepreluat de acesta în mod voluntar.

(3) Suma de bani prevăzută la alin. (1) se justifică prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale și se evidențiază pe un bon fiscal distinct. Prevederile art. 1 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.
(4) Operatorii economici utilizatori stabilesc printr-un regulament de ordine interioară dacă veniturile provenite din încasarea bacșișului rămân la dispoziția lor sau constituie o sursă de alte venituri care se distribuie salariaților. În cazul în care bacșișul se distribuie salariaților, acesta nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii.
(5) Regulamentul se păstrează la locul de instalare a aparatului de marcat electronic fiscal în vederea prezentării acestuia organelor de control.
(6) Sumele provenite din încasarea bacșișului se înregistrează în contabilitate la alte venituri, iar sumele distribuite salariaților se înregistrează pe seama cheltuielilor, potrivit reglementărilor contabile aplicabile.

La articolul 4, după alineatul (12) se introduce un nou alineat, alineatul (121), cu următorul cuprins: „(121) La solicitarea organelor de control, atunci când se aflăîn incinta unității de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru, personalul operatorului economic este obligat să prezinte sumele de bani deținute”

ART. 10*) Constituie contravenţii următoarele fapte dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracţiuni:
gg) deținerea la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor a unor sume care nu pot fi justificate prin datele înscrise în documentele emise cu aparate de marcat electronice fiscale, în registrul de bani personali, în registrul special și/sau în chitanțe.

Entitatile care detin case de marcat sunt obligate să întocmească documente justificative pentru sumele introduse în unitatea devânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, altele decât cele pentru care au emis bonuri fiscale sau cele înscrise în registrul special, după caz, precum şi pentru sumele extrase din unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor altele decât cele utilizate pentru a acorda rest clientului.
Prin unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, se înțelege suprafaţă destinată accesului consumatorilor pentru achiziţionarea produsului/serviciului, expunerii produselor oferite, plăţii acestora şi circulaţiei personalului angajat pentru derularea activităţii.
Se elimina astfel expresia „sumele introduse/extrase în/din sertarul casei de marcat”.
Entitatile care detin case de marcat sunt obligate de asemenea ca la ora începerii programului de lucru, să asigure înregistrarea banilor personali deţinuţi de angajaţii operatorului economic care își desfășoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, într-un registru de bani personali, special întocmit în acest sens. Orice sumă de bani înregistrată în plus față de suma înregistrată la ora începerii programului de lucru, nu reprezintă sumă justificată prin registrul de bani personali.
Modelul, conținutul registrului de bani personali precum și procedura de înregistrare a acestuia la organul fiscal au fost aprobate prin OMFP 513/2015, publicat in MOf nr 300 din 30 aprilie 2015.
Paginile Registrului se numeroteaza în ordine crescătoare si se semnează pe ultima pagină de către administrator sau de către persoana împuternicită de acesta.
Registrul de bani personali se completează zilnic de către personalul operatorului economic care își desfășoară activitatea în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor, la începutul programului de lucru, fără ștersături sau modificări și fără a lăsa spații neutilizate.
Operatorul economic răspunde de integritatea registrului și completarea zilnică a acestuia de către personalul care desfășoară activitate în unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.
Operatorul economic notifică organului fiscal constituirea registrului de bani personali, precizând data deschiderii acestuia și numărul de pagini, conform numerotării acestora,
pana in data de 8 mai 2015.
Organul fiscal înregistrează într-o evidență proprie, ținută la nivelul fiecărui contribuabil, registrele de bani personali notificate ca fiind constituite.
Registrul se păstrează la unitatea de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în vederea prezentării acestuia organelor de control. Deci, acesta nu trebuie tinut la sediul social al firmei ci acolo unde functioneaza o unitate de vanzare dotata cu casa de marcat.
Un operator economic poate utiliza un singur registru pentru fiecare unitate de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor.
Entitatile care nu se vor dota cu acest Registru special vor fi sanctionate cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei
La solicitarea organelor de control, atunci când se află în incinta unității de vânzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor în care își desfășoară activitatea și în timpul programului de lucru, angajații operatorului economic sunt obligați să prezinte sumele de bani aflate asupra lor. Nerespectarea acestei cerinte reprezinta contraventie si se sancţionează cu amendă de 1.250 lei, care se aplică persoanelor fizice respective.
Alte aspecte IMPORTANTE privind modificarea OUG 28/1999:
- in cazul defectării aparatelor de marcat electronice fiscale, operatorii economici utilizatori au obligația să notifice imediat distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, astfel încât utilizatorul să poată să facă dovada comunicării notificării la distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată, în faţa organelor de control;
- operatorii economici care la data de 8 mai 2015 nu au stabilit cu distribuitorul autorizat sau unitatea de service acreditată modul de efectuare a notificării în cazul defectării aparatului de marcat electronic fiscal, vor fi nevoiti sa stabileasca acest asepct în termen de 60 de zile incepand cu 8 mai 2015.